duminică, 30 martie 2008

Cand marmura prinde viata!

"O bucata de marmura. Mai alba, mai fina decat zapada!" Asa imi definea insula Thassos, in putine cuvinte, sculptorul Kostas Lovoulos din Limenaria. O bucata de marmura in care "fidiasii" Greciei - din vechime si pana azi - si-au sculptat capodoperele. Ne-am apropiat de sufletul marmurei mai intai in gradina deschisa tuturor din Limenaria, acolo unde Kostas ii invata pe thassieni si pe turisti sa sculpteze. "Aici, fiecare vine, isi alege o piatra ori o bucata de lemn si sculpteaza. Cand se termina vacanta, fiecare pleaca in tara lui si se intoarce in vara urmatoare, sa-si continue lucrarea..." Intr-un colt, urmarim pe o harta a insulei, sculptata in piatra de un medic dintr-un alt orasel thassiot, drumul din sud spre nord, la Limenas. Acolo se afla semnele inceputului vietii in insula...
CETATEA ZEILOR. Ne-am rezervat cateva ceasuri pentru urcusul pe Acropolele din Limenas. La pas, pe cararea ingusta. Dupa ce trecem sa ne inchinam lui Dionyssos, in sanctuarul aflat nu departe de port, incercam rezonanta formidabila a teatrului antic. "Privesc aceste resturi de coloane grecesti...", incep cu un vers din Nichita. Apoi, urcam spre vechiul templu al lui Apollo Pythios. Din piatra vechiului sanctuar s-a ridicat, in secolul al XIV-lea, castelul genovezului Tedisco Zaccaria, caruia i-a urmat, in secolul al XV-lea, un alt genovez, Gattelusi. Fragmente ale templului lui Apollo ne atrag privirea: un banchet funerar, fastuos, sculptat in piatra, e acum piatra de constructie, undeva la temelia zidului de nord. Caprele ratacesc printre monumente, in ciuda gardurilor de sarma. Undeva, pe o stanca vecina, se zareste o stana.
Urcam din nou pana la Templul Atenei, ocrotitorul anticului oras Thassos, si inca mai sus, pana la altarul lui Pan, zeul cu picioare de tap, protectorul turmelor si al fiarelor. Legenda spune ca Pan s-ar fi nascut chiar acolo, in insula. Ca ii placeau petrecerile si ca se simtea bine in compania lui Dionyssos.
CETATEA OAMENILOR. In fine, coboram din cetatea zeilor in cetatea oamenilor. Dincolo de agora antica, impanzita si ea de altare, zarim turla unei biserici din secolul al IX-lea si alaturi de ea, in alb si albastru, turla unei alte biserici, mai noi. De acolo, mai departe, orasul prinde viata si tavernele ne asteapta sa descoperim gustul bucatelor grecesti.

"La vedere"
In multe taverne, bucatarii greci gatesc "la vedere" mancaruri dupa retete aduse "de acasa". Preparatele au alt gust de la un restaurant la altul, de la o taverna la alta, astfel incat orice degustare e o aventura frumoasa. Pestii si fructele de mare, preparate in moduri traditionale, se numara printre cele mai apreciate feluri de mancare servite in tavernele din Thassos. Si nu e de mirare, caci ne aflam intr-un tinut inconjurat din toate partile de ape.

ORASELE DIN MUNTE
Orice turist care ajunge in Thassos ar trebui sa renunte pentru cateva ore la provocarile marii, pentru a se refugia in orasele din munti. La Teologos, la Maries, la Panagia ori la Kazavities - peste tot, ai prilejul sa descoperi o lume cu totul deosebita de tot ceea ce stiai. Adevarate cetati de piatra - restaurate (precum o parte din Teologos sau Panagia) ori pastrand parca prea dureros patina vremii - , toate aceste locuri par adancite in taceri pe care le spulbera, ziua, roitul albinelor, noaptea, cantecul privighetorilor. Iar atunci cand calatorul cauta odihna, ii rasare dinainte o taverna ocrotita de un platan urias, unde i se ofera o cescuta cu cafea.


"O casa veche, in Teologos. Orasul este recunoscut pentru tavernele sale Acoperisurile din sisturi de piatra de la Panagia, celebra si pentru izvoarele sale Thassosul are zeci de mici plaje pitoresti, una mai frumoasa decat cealalta".

"In secolul al XIV-lea, genovezii au construit la Limenas o cetate, folosind piatra din vechile temple grecesti. Inclus in zid, un basorelief reprezentand un banchet funerar".


TEATRUL ANTIC
Este construit intr-o cavitate naturala a unui deal, Hipocrate plasand constructia acestuia in jurul secolului al V-lea i.Hh. La inceputul secolului al III-lea, scena era placata integral cu marmura, iar avanscena ii era dedicata lui Thassian Lysistratos, fiul lui Kodes si al lui Dionyssos, o parte din aceasta pastrandu-se pana azi. In epoca romana, teatrul a fost renovat, iar dupa secolul I rolul lui s-a schimbat, acesta devenind scena de lupta a gladiatorilor. In secolul al II-lea, Eragoras, fiul lui Eufrillos, a construit un parapet din placi de marmura, pentru a proteja audienta de fiarele care se luptau in ring. Din aceeasi perioada, dateaza si avanscena impodobita cu reprezentari ale zeilor greci.

In Jurnalul National, Jurnalul de bucatarie din 4 octombrie 2006

Niciun comentariu: