Mai intai m-a frapat o imagine descoperita pe internet, atunci cand am predocumentat calatoria in Thassos: tentacule de caracatita, intinse la uscat, cu carlige de rufe multicolore. Era, inainte de toate, un clenci pentru turisti.
La Aliki, pe un promontoriu din sud-estul insulei, aveam sa descopar si sa fotografiez eu insumi plaja, privita printre tentaculele de octopus. Insa, mai mult decat atat, am descoperit aici un preaplin de legende si arome. La numai cativa zeci de metri distanta de terasa imbietoare, se afla ruinele unei agora antice si, pe deal, ramasitele unei bazilici din secolul al V-lea.
CETATEA. Legenda spune ca, in Antichitate, Peninsula Aliki a fost condusa de Regina Aliki. Frumoasa Aliki. Se observa si acum pe coasta peninsulei ramasitele vechii cetati, iar valurile aduc si azi, cand si cand, resturi de vase antice pe care le depun pe tarm.
Pe langa aceste vestigii s-au mai gasit si doua sanctuare construite in jurul secolului al VII-lea in Golful Ierihon, iar in interiorul acestora s-a descoperit o statuie de bronz a unui "Kouros" - denumirea data unui tanar atlet grec.
MARMURA SI MAREA. Daca te incumeti sa urci cativa pasi pe colina, bazilica ruinata te primeste, cu singura-i coloana ramasa intreaga in picioare, de veghe. Iar dincolo de ea, privelistea te uluieste. Abandonata, una dintre fostele cariere de marmura pare o nava pe jumatate scufundata in mare. A functionat pana in anul 365, cand din cauza unui cutremur a fost parasita de muncitori, iar acum a devenit monument istoric. Dovada cantitatii mare de marmura extrasa din Aliki este si Marmarostra - drumul de marmura - , care leaga Aliki de Limenas.
Dupa lungi momente de contemplatie, pe fundalul marii ce-si sparge val dupa val de stanca, ma intorc la taverna de pe celalalt tarm al peninsulei. Aici, ma asteapta o salata greceasca, o portie de caracatita pe gratar si un pahar cu ouzo, ametitoarea bautura cu mastih. La sfarsitul mesei, patroana tavernei imi aduce ea insasi, din partea casei, halva greceasca, indulcita cu miere si aromata cu scortisoara...
Din larg se aude cant de sirene, ori poate canta, pornita pe mari in vasu-i de aur, frumoasa Aliki...
"Baiat de pravalie. Nu e magazin sau taverna in Thassos unde, peste vara, sa nu intalnesti un adolescent surazator sa te serveasca. De mici, invata ca turismul le poate asigura hrana."
"Tentacule de octopus, atarnate pe sfoara. O priveliste nu tocmai rara in Thassos. Nu stiu cat este un mod de a prezerva carnea vietuitoarelor marine si cat un mod de a atrage turistii..."
In Jurnalul national, Jurnalul de bucatarie din 4 octombrie 2006
Se afișează postările cu eticheta orase vechi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta orase vechi. Afișați toate postările
duminică, 30 martie 2008
Cand marmura prinde viata!
"O bucata de marmura. Mai alba, mai fina decat zapada!" Asa imi definea insula Thassos, in putine cuvinte, sculptorul Kostas Lovoulos din Limenaria. O bucata de marmura in care "fidiasii" Greciei - din vechime si pana azi - si-au sculptat capodoperele. Ne-am apropiat de sufletul marmurei mai intai in gradina deschisa tuturor din Limenaria, acolo unde Kostas ii invata pe thassieni si pe turisti sa sculpteze. "Aici, fiecare vine, isi alege o piatra ori o bucata de lemn si sculpteaza. Cand se termina vacanta, fiecare pleaca in tara lui si se intoarce in vara urmatoare, sa-si continue lucrarea..." Intr-un colt, urmarim pe o harta a insulei, sculptata in piatra de un medic dintr-un alt orasel thassiot, drumul din sud spre nord, la Limenas. Acolo se afla semnele inceputului vietii in insula...
CETATEA ZEILOR. Ne-am rezervat cateva ceasuri pentru urcusul pe Acropolele din Limenas. La pas, pe cararea ingusta. Dupa ce trecem sa ne inchinam lui Dionyssos, in sanctuarul aflat nu departe de port, incercam rezonanta formidabila a teatrului antic. "Privesc aceste resturi de coloane grecesti...", incep cu un vers din Nichita. Apoi, urcam spre vechiul templu al lui Apollo Pythios. Din piatra vechiului sanctuar s-a ridicat, in secolul al XIV-lea, castelul genovezului Tedisco Zaccaria, caruia i-a urmat, in secolul al XV-lea, un alt genovez, Gattelusi. Fragmente ale templului lui Apollo ne atrag privirea: un banchet funerar, fastuos, sculptat in piatra, e acum piatra de constructie, undeva la temelia zidului de nord. Caprele ratacesc printre monumente, in ciuda gardurilor de sarma. Undeva, pe o stanca vecina, se zareste o stana.
Urcam din nou pana la Templul Atenei, ocrotitorul anticului oras Thassos, si inca mai sus, pana la altarul lui Pan, zeul cu picioare de tap, protectorul turmelor si al fiarelor. Legenda spune ca Pan s-ar fi nascut chiar acolo, in insula. Ca ii placeau petrecerile si ca se simtea bine in compania lui Dionyssos.
CETATEA OAMENILOR. In fine, coboram din cetatea zeilor in cetatea oamenilor. Dincolo de agora antica, impanzita si ea de altare, zarim turla unei biserici din secolul al IX-lea si alaturi de ea, in alb si albastru, turla unei alte biserici, mai noi. De acolo, mai departe, orasul prinde viata si tavernele ne asteapta sa descoperim gustul bucatelor grecesti.
"La vedere"
In multe taverne, bucatarii greci gatesc "la vedere" mancaruri dupa retete aduse "de acasa". Preparatele au alt gust de la un restaurant la altul, de la o taverna la alta, astfel incat orice degustare e o aventura frumoasa. Pestii si fructele de mare, preparate in moduri traditionale, se numara printre cele mai apreciate feluri de mancare servite in tavernele din Thassos. Si nu e de mirare, caci ne aflam intr-un tinut inconjurat din toate partile de ape.
ORASELE DIN MUNTE
Orice turist care ajunge in Thassos ar trebui sa renunte pentru cateva ore la provocarile marii, pentru a se refugia in orasele din munti. La Teologos, la Maries, la Panagia ori la Kazavities - peste tot, ai prilejul sa descoperi o lume cu totul deosebita de tot ceea ce stiai. Adevarate cetati de piatra - restaurate (precum o parte din Teologos sau Panagia) ori pastrand parca prea dureros patina vremii - , toate aceste locuri par adancite in taceri pe care le spulbera, ziua, roitul albinelor, noaptea, cantecul privighetorilor. Iar atunci cand calatorul cauta odihna, ii rasare dinainte o taverna ocrotita de un platan urias, unde i se ofera o cescuta cu cafea.
"O casa veche, in Teologos. Orasul este recunoscut pentru tavernele sale Acoperisurile din sisturi de piatra de la Panagia, celebra si pentru izvoarele sale Thassosul are zeci de mici plaje pitoresti, una mai frumoasa decat cealalta".
"In secolul al XIV-lea, genovezii au construit la Limenas o cetate, folosind piatra din vechile temple grecesti. Inclus in zid, un basorelief reprezentand un banchet funerar".
TEATRUL ANTIC
Este construit intr-o cavitate naturala a unui deal, Hipocrate plasand constructia acestuia in jurul secolului al V-lea i.Hh. La inceputul secolului al III-lea, scena era placata integral cu marmura, iar avanscena ii era dedicata lui Thassian Lysistratos, fiul lui Kodes si al lui Dionyssos, o parte din aceasta pastrandu-se pana azi. In epoca romana, teatrul a fost renovat, iar dupa secolul I rolul lui s-a schimbat, acesta devenind scena de lupta a gladiatorilor. In secolul al II-lea, Eragoras, fiul lui Eufrillos, a construit un parapet din placi de marmura, pentru a proteja audienta de fiarele care se luptau in ring. Din aceeasi perioada, dateaza si avanscena impodobita cu reprezentari ale zeilor greci.
In Jurnalul National, Jurnalul de bucatarie din 4 octombrie 2006
CETATEA ZEILOR. Ne-am rezervat cateva ceasuri pentru urcusul pe Acropolele din Limenas. La pas, pe cararea ingusta. Dupa ce trecem sa ne inchinam lui Dionyssos, in sanctuarul aflat nu departe de port, incercam rezonanta formidabila a teatrului antic. "Privesc aceste resturi de coloane grecesti...", incep cu un vers din Nichita. Apoi, urcam spre vechiul templu al lui Apollo Pythios. Din piatra vechiului sanctuar s-a ridicat, in secolul al XIV-lea, castelul genovezului Tedisco Zaccaria, caruia i-a urmat, in secolul al XV-lea, un alt genovez, Gattelusi. Fragmente ale templului lui Apollo ne atrag privirea: un banchet funerar, fastuos, sculptat in piatra, e acum piatra de constructie, undeva la temelia zidului de nord. Caprele ratacesc printre monumente, in ciuda gardurilor de sarma. Undeva, pe o stanca vecina, se zareste o stana.
Urcam din nou pana la Templul Atenei, ocrotitorul anticului oras Thassos, si inca mai sus, pana la altarul lui Pan, zeul cu picioare de tap, protectorul turmelor si al fiarelor. Legenda spune ca Pan s-ar fi nascut chiar acolo, in insula. Ca ii placeau petrecerile si ca se simtea bine in compania lui Dionyssos.
CETATEA OAMENILOR. In fine, coboram din cetatea zeilor in cetatea oamenilor. Dincolo de agora antica, impanzita si ea de altare, zarim turla unei biserici din secolul al IX-lea si alaturi de ea, in alb si albastru, turla unei alte biserici, mai noi. De acolo, mai departe, orasul prinde viata si tavernele ne asteapta sa descoperim gustul bucatelor grecesti.
"La vedere"
In multe taverne, bucatarii greci gatesc "la vedere" mancaruri dupa retete aduse "de acasa". Preparatele au alt gust de la un restaurant la altul, de la o taverna la alta, astfel incat orice degustare e o aventura frumoasa. Pestii si fructele de mare, preparate in moduri traditionale, se numara printre cele mai apreciate feluri de mancare servite in tavernele din Thassos. Si nu e de mirare, caci ne aflam intr-un tinut inconjurat din toate partile de ape.
ORASELE DIN MUNTE
Orice turist care ajunge in Thassos ar trebui sa renunte pentru cateva ore la provocarile marii, pentru a se refugia in orasele din munti. La Teologos, la Maries, la Panagia ori la Kazavities - peste tot, ai prilejul sa descoperi o lume cu totul deosebita de tot ceea ce stiai. Adevarate cetati de piatra - restaurate (precum o parte din Teologos sau Panagia) ori pastrand parca prea dureros patina vremii - , toate aceste locuri par adancite in taceri pe care le spulbera, ziua, roitul albinelor, noaptea, cantecul privighetorilor. Iar atunci cand calatorul cauta odihna, ii rasare dinainte o taverna ocrotita de un platan urias, unde i se ofera o cescuta cu cafea.
"O casa veche, in Teologos. Orasul este recunoscut pentru tavernele sale Acoperisurile din sisturi de piatra de la Panagia, celebra si pentru izvoarele sale Thassosul are zeci de mici plaje pitoresti, una mai frumoasa decat cealalta".
"In secolul al XIV-lea, genovezii au construit la Limenas o cetate, folosind piatra din vechile temple grecesti. Inclus in zid, un basorelief reprezentand un banchet funerar".
TEATRUL ANTIC
Este construit intr-o cavitate naturala a unui deal, Hipocrate plasand constructia acestuia in jurul secolului al V-lea i.Hh. La inceputul secolului al III-lea, scena era placata integral cu marmura, iar avanscena ii era dedicata lui Thassian Lysistratos, fiul lui Kodes si al lui Dionyssos, o parte din aceasta pastrandu-se pana azi. In epoca romana, teatrul a fost renovat, iar dupa secolul I rolul lui s-a schimbat, acesta devenind scena de lupta a gladiatorilor. In secolul al II-lea, Eragoras, fiul lui Eufrillos, a construit un parapet din placi de marmura, pentru a proteja audienta de fiarele care se luptau in ring. Din aceeasi perioada, dateaza si avanscena impodobita cu reprezentari ale zeilor greci.
In Jurnalul National, Jurnalul de bucatarie din 4 octombrie 2006
Abonați-vă la:
Postări (Atom)